Țevi înghețate și infiltrații iarna: ce acoperă asigurarea locuinței
Țevi înghețate și infiltrații iarna: ce acoperă asigurarea locuinței. Polița PAD, singura obligatorie, nu acoperă o țeavă crăpată de ger, o infiltrație din tavan sau apa care intră pe acoperiș, pentru că legea o limitează la cutremur, inundație și alunecare de teren.
Astfel de daune pot fi despăgubite doar printr-o poliță facultativă, iar condițiile ei contează mai mult decât prețul. Mai jos găsiți ce spune legea, ce să căutați în contract și ce faceți în prima zi după avarie.
Țevi înghețate și infiltrații iarna: ce acoperă asigurarea locuinței
Înainte de prima vreme rece, merită să știți exact ce asigurarea locuinței pe care o aveți acoperă. Multe persoane cred că polița obligatorie plătește orice stricăciune a locuinței, iar diferența se vede abia la daună.
Textul de mai jos se bazează pe Legea nr. 260/2008 în forma republicată și pe Codul civil. Clauzele concrete diferă de la un asigurător la altul, deci ultimul cuvânt îl are contractul dumneavoastră.
Ce acoperă asigurarea locuinței obligatorie (PAD) și ce rămâne în afara ei
Legea nr. 260/2008 definește la art. 2 lit. b) dezastrul natural ca „cutremure de pământ, alunecări de teren și inundații, ca fenomene naturale". Art. 6 spune că PAD acoperă daunele produse construcțiilor cu destinația de locuință de oricare dintre aceste forme de manifestare, direct sau indirect.
Site-ul PAID (Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale) repetă același lucru: cutremur, alunecare de teren și inundație, la preț fix de 50 sau 130 de lei pe an, în funcție de tipul construcției.
Concret, rămân în afara PAD situațiile tipice de iarnă:
- o țeavă de apă rece crăpată de îngheț;
- un calorifer sau o conductă de încălzire sparte;
- apa care se infiltrează printr-o învelitoare deteriorată sau printr-un burlan înfundat;
- apa de la vecinul de deasupra, când cauza este o avarie la instalația lui.
Niciuna dintre ele nu este cutremur, alunecare de teren sau inundație ca fenomen natural, în sensul art. 2 lit. b).
Cât plătește PAD când riscul chiar se produce
Art. 5 alin. (1) fixează suma asigurată obligatoriu la echivalentul în lei al sumei de 20.000 de euro pentru locuințele de tip A și 10.000 de euro pentru tip B. Locuințele de tip B sunt cele cu pereți exteriori din cărămidă nearsă sau din alte materiale netratate termic ori chimic.

Ce acoperă polița facultativă la țevi sparte și infiltrații
Avariile de la instalații intră de regulă într-un risc numit „apă de conductă", „avarii accidentale la instalații" sau „scurgeri de apă". Denumirea diferă de la o poliță la alta, de aceea căutați riscul în condițiile contractului, nu doar în fișa de ofertă.
PAID precizează pe site că polița PAD și cea facultativă se completează, iar fără PAD nu se poate emite polița facultativă. Pentru comparația completă, citiți articolul nostru despre asigurarea facultativă de locuință și ce acoperă peste PAD.
Ce să verificați în condițiile poliței
- dacă riscul „apă de conductă" include și țevile sparte din cauza gerului, sau doar defecțiunile de funcționare;
- dacă sunt despăgubite și costurile de depistare a avariei și de spargere a zidăriei pentru reparație, nu doar refacerea finisajelor;
- dacă infiltrațiile de la acoperiș sunt acoperite, și în ce condiții (ploaie, zăpadă, grindină, stratul de gheață);
- dacă apa venită de la vecin este acoperită ca daună a dumneavoastră, indiferent de vinovat;
- dacă bunurile din casă (mobilă, electrocasnice) sunt asigurate separat de clădire;
- cât este franșiza și dacă se aplică la fiecare daună.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) recomandă asigurătorilor, prin recomandarea 1.8, să definească în condițiile contractului toți termenii folosiți și să precizeze termenele pentru avizarea daunei, expertiză și plata daunei. Dacă un termen lipsește, întrebați înainte de semnare.
Excluderi frecvente de urmărit
Citiți capitolul de excluderi al poliței și căutați trei formulări: uzura instalației, lipsa întreținerii și avariile din locuința nelocuită. Formulările exacte diferă de la contract la contract, iar răspunsul se află doar în documentul dumneavoastră.
Verificați și dacă polița cere ca instalația să fie în stare bună de funcționare la data daunei. Dacă o cere, o țeavă veche și corodată poate fi invocată de asigurător la stabilirea despăgubirii.
Locuința nelocuită iarna și obligația de întreținere
Multe contracte cer ca, într-o locuință fără ocupanți pe perioada rece, instalația să fie golită sau încălzită la o temperatură minimă. Nu există o regulă legală unică în acest sens, ci condiții contractuale, deci verificați ce scrie la „obligațiile asiguratului" sau „măsuri de prevenire".
Art. 2.208 alin. (2) din Codul civil permite ca, în cazurile stabilite prin contract, asigurătorul să nu datoreze indemnizație dacă riscul a fost produs cu intenție de către asigurat. Neglijența simplă nu este intenție, dar o clauză de întreținere încălcată poate limita despăgubirea, după cum o prevede contractul.
Câteva măsuri practice pentru casa sau apartamentul lăsat singur:
- închideți robinetul general de apă și goliți instalația, dacă este posibil;
- păstrați o încălzire minimă, chiar dacă nu locuiește nimeni;
- lăsați unui vecin sau administratorului o cheie și un număr de telefon;
- verificați burlanele și streașina înainte de sezonul cu zăpadă.
Răspunderea față de vecini: cine plătește apa de la etaj
Art. 1.349 alin. (1) din Codul civil impune oricui să nu aducă atingere, prin fapta sau inacțiunea sa, drepturilor altor persoane, iar alin. (2) obligă la repararea integrală a prejudiciului. Art. 1.357 alin. (1) cere o faptă ilicită săvârșită cu vinovăție, iar alin. (2) precizează că autorul răspunde pentru cea mai ușoară culpă.
Altfel spus, vecinul din apartamentul spart de ger nu răspunde automat. Răspunde dacă se dovedește culpa lui, de exemplu o locuință lăsată fără încălzire, deși cunoștea riscul.
Despre un caz de acest tip am scris separat în studiul de caz despre inundația provocată de vecin.
Rolul asigurătorului și al subrogării
Art. 2.210 alin. (1) din Codul civil spune că, în limitele indemnizației plătite, asigurătorul este subrogat în drepturile asiguratului împotriva celor răspunzători de pagubă. Practic, asigurătorul care v-a despăgubit poate cere banii de la vinovat.
De aceea, înainte de a semna o renunțare la pretenții față de vecin sau administrator, discutați cu asigurătorul, pentru că art. 2.210 alin. (2) face asiguratul răspunzător pentru actele care împiedică această recuperare.
Ce faceți în primele ore după o avarie
Art. 2.207 alin. (1) din Codul civil obligă asiguratul să comunice asigurătorului producerea riscului asigurat, în termenul prevăzut în contract. Legea nu fixează un număr de zile, deci termenul îl găsiți în condițiile poliței.
Alin. (2) adaugă o sancțiune: asigurătorul poate refuza plata dacă, din cauza întârzierii, nu a putut stabili cauza evenimentului și întinderea pagubei. Alin. (3) permite comunicarea și prin broker, care o transmite mai departe.

- opriți apa la robinetul general și scoateți din priză aparatele din zona udă;
- fotografiați și filmați dauna înainte de orice curățenie sau reparație;
- anunțați asigurătorul sau brokerul, în termenul din contract;
- păstrați părțile deteriorate ale instalației, dacă expertul le cere;
- reparați de urgență doar ce previne agravarea, cu facturi păstrate;
- notați numele martorilor și ale vecinilor afectați.
Pentru deschiderea dosarului puteți consulta și pagina noastră informații despre daune. Dacă avaria vine de la vecin, cereți și un proces-verbal semnat de administratorul asociației.
Cum se vede în cifre decizia de a avea sau nu polița obligatorie
Polița PAD a devenit obligatorie prin art. 3 din lege, iar art. 22 alin. (1) stabilește că cine nu își asigură locuința nu primește despăgubiri de la bugetul de stat sau de la cel local în caz de dezastru natural. Amenda pentru neîncheierea ei este de la 100 la 500 de lei, potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) și alin. (2).
Statisticile PAID arată un portofoliu în creștere în 2026, de la 2.393.876 de polițe în ianuarie la 2.539.698 în octombrie. Fiecare dintre ele privește doar cele trei riscuri naturale.

Cu alte cuvinte, o locuință asigurată doar la PAD rămâne descoperită la ceea ce se întâmplă cel mai des iarna în instalații. Detaliile despre diferențe sunt în articolul asigurarea de locuință sau PAD: ce alegeți.
Întrebări frecvente
Plătește PAD o țeavă spartă de îngheț?
Nu. PAD acoperă doar cutremurul, inundația și alunecarea de teren, ca fenomene naturale, conform art. 2 lit. b) și art. 6 din Legea nr. 260/2008.
Polița facultativă acoperă automat apa de la acoperiș?
Nu automat. Depinde de riscurile bifate și de condițiile din contract, în special pentru ploaie, zăpadă sau gheață pe învelitoare. Cereți să vi se indice clauza exactă.
Cât timp am la dispoziție ca să anunț dauna?
Termenul este cel din contractul de asigurare, potrivit art. 2.207 alin. (1) din Codul civil. Anunțați cât mai repede, pentru că o întârziere poate duce la refuz dacă asigurătorul nu mai poate stabili cauza.
Vecinul meu a provocat apa. Cine mă despăgubește?
Puteți cere despăgubirea de la asigurătorul dumneavoastră, care apoi se poate îndrepta împotriva vecinului prin subrogare (art. 2.210), sau direct de la vecin, dacă se dovedește culpa lui (art. 1.357).
Verificați polița înainte de sezonul rece
Dacă doriți să aflați dacă polița dumneavoastră include apa de conductă și infiltrațiile, puteți cere o verificare gratuită la consultanța în asigurări. Ofertele pentru locuință le găsiți în pagina asigurare locuință, iar prezentarea generală este în ghidul asigurărilor din România. Ne puteți scrie și la contact.
Surse
Leave A Reply
Your email address will not be published. Required fields are marked *